Axa Intestin Creier

Scris de

09/05/2022

Cum ne influențează tractul digestiv și bacteriile intestinale gândirea și starea de spirit

Intestinul uman deține un sistem nervos propriu, sistemul nervos enteric, o rețea de milioane de neuroni, care împânzește întreg intestinul. Digestia noastră se desfășoară fără să ne gândim la aceasta, sistemul nervos enteric funcționând fără un control conștient. Creierul și intestinul comunică însă permanent: gândul la mâncare face să se secrete enzime digestive și ne lasă, de exemplu, gura apă. De asemenea, și intestinul semnalizează creierului când am mâncat destul.

Datorită numărului imens de neuroni, sistemul nervos enteric se mai numește și „al doilea creier” sau „creierul emoțional”. Avem expresii precum „fluturi în burtă”, „a se strânge stomacul (de la o emoție puternică)” sau „mâncat nervos”, toate acestea arată influența emoțiilor asupra digestiei. Stresul diminuează fluxul de sânge în intestin și inhibă producția secrețiilor digestive. În cazul unui examen care ne stă înainte ne pierdem apetitul sau, din contră, mâncăm „nervos”, pentru a compensa stresul.

La fel ca și sistemul nervos central, sistemul nervos enteric este alcătuit din neuroni și folosește aceiași neurotransmițători. Hormonul fericirii, serotonina, reglează în creier starea de bine, satisfacție și împlinire, dar are un rol și în intestin, în reglarea contracțiilor musculaturii peretelui intestinal, a peristaltismului intestinal. Comunicarea dintre intestin și creier este bidirecțională. Problemele mentale pot perturba prelucrarea și absorbția alimentelor, dar și viceversa este valabilă: problemele de digestie pot influența starea psihică, lucru din ce în ce mai evident în cercetările recente.

Asemănările și comunicarea dintre cele două sisteme nervoase, central și enteric, fac posibilă tratarea anumitor probleme funcționale digestive cu medicamente sau terapii care se adresează psihicului.
Legatura complexă dintre intestin și creier este însă și mai complicată și depășește existența rețelelor neuronale si a neurotransmitatorilor. Intestinul nostru este colonizat de miliarde de microorganisme, printre care bacterii, virusuri și fungi, purtând denumirea de floră intestinală sau microbiom intestinal. Bacteriile prezente în intestinul uman sunt esențiale pentru supravietuirea noastră, ele susținând funcțiile digestive, activând sistemul imunitar, extrăgând micro- și macronutrienți, sintetizând vitamine, acizi grași, hormoni și neurotransmițători.

Microbiomul intestinal este alcatuit din circa 85% bacterii „bune”. Factorii de mediu, dieta, medicamentele (în special antibioticele) și stresul, toate influențează tipul bacteriilor care ne colonizează. Atunci când echilibrul dintre bacteriile folositoare și cele nocive este perturbat, se poate ajunge la inflamații ale mucoasei intestinale sau tulburări digestive, care atrag după sine alte boli (autoimune, cardio-vasculare, articulare inflamatorii și degenerative, psihice, cancer și altele).

Cercetarea legată de rolul specific al unor grupe de bacterii asupra creierului este abia la început. În foarte multe studii se creionează o legatură între probleme psihice, de tipul depresiei sau anxietății, și o disbacterioză intestinală. Este cunoscut faptul că pacienții cu un colon iritabil suferă de depresii sau alte tulburări psihice.

Corelațiile exacte cauzale nu sunt complet elucidate. Rezultatele studiilor pe șoareci sunt fascinante: șoarecii cu manifestări autiste au devenit mai sociabili și mai puțin temători după administrarea anumitor probiotice. De asemenea, un grup de șoareci cărora li s-a transplantat microbiom de la pacienți depresivi, a arătat semne de depresie. Chiar dacă aceste corelații ale cercetărilor pe șoareci nu pot fi extrapolate direct la oameni, și studiile cu subiecți umani sunt promițătoare. A fost aratăt în mai multe studii că starea psihică a pacienților depresivi se îmbunătățește considerabil după administrarea de probiotice cu lacto- si bifidobacterii. 64% dintre pacienții având colon iritabil, anxietate și depresie, incluși într-un studiu, și-au îmbunătățit starea psihică după administrarea timp de 6 săptămâni a unui preparat probiotic.

Cercetatorii susțin la unison că o varietate cât mai mare de bacterii intestinale saprofite („bune”) este esențială pentru starea de bine care definește sănătatea. Aceasta poate fi obținută printr-o dietă variată (bogată în legume, fructe, cereale integrale, care conțin fibre fermentabile), prin reducerea stresului și prin suplimentarea cu probiotice, atunci când este cazul.

Surse consultate:

Die Darm Hirn_ Achse- So beeinflussen Verdauungstrakt+ Darmbakterien unser Denken 29.11.2019 (https://her.one/blogs/news/darm-hirn-achse)

Schlagen mir meine Darmprobleme auf die Psyche? 13.07.2018 Institut fuer Mikrooekologie in Herborn
https://www.mikrooek.de/patienten/gesundheits-blog/darmprobleme-und-psyche/

Ultimele știri

Atelier de mindfulness cu Judit Hărdăuț

Atelier de mindfulness cu Judit Hărdăuț

Despre atelierele de mindfulness, derulate săptămânal, în serile de miercuri (orele 18-20), aflăm chiar de la facilitatorul care vă va ghida cu blândețe și inspirație, Judit Hărdăuț. „Vom antrena...

Tu, ca un întreg: corp, minte, suflet

Tu, ca un întreg: corp, minte, suflet

Înțelegere pentru provocările prin care treci Depresia, anxietatea, tulburările afective, burnout-ul tot mai des întâlnit în cotidianul nostru - sunt toate afecțiuni care semnalează că este momentul...

Servicii integrate, terapie personalizată

Servicii integrate, terapie personalizată

Experiențele timpurii de creștere, dar și unele provocări de viață ulterioare, toate îți pot modela personalitatea, modalitatea în care răspunzi la stimuli externi, precum și forma prin care îți...

ro_RO

Pentru programări telefonice, apelați:

0772 204 919

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.