Luni - Sâmbătă: 9am – 8pm

Despre depresia postpartum. Când bucuria de a deveni mamă e umbrită de tristețe și singurătate

Venirea pe lume a unui copil este, fără îndoială, un prilej de bucurie. Așteptările tuturor includ: zâmbete, îmbrățișări, lacrimi de fericire, o legătură profundă între mamă și bebeluș. Uneori, însă, realitatea e foarte diferită de aceste scenarii. Pentru multe femei, perioada de după naștere vine ca un val de emoții copleșitoare și situații greu de gestionat: oboseală intensă, vinovăție, confuzie, senzația de deconectare de la sine și de la cei din jur, tristețe, sentimentul de singurătate. Se numește depresie postpartum și este o afecțiune destul de frecvent întâlnită în rândul proaspetelor mame.

Ce este depresia postpartum?

Depresia postpartum este o tulburare afectivă care poate apărea în primele săptămâni sau luni după naștere. Nu este același lucru cu ceea ce numim adesea „baby blues” – acele schimbări emoționale ușoare și trecătoare care afectează până la 80% dintre mame. Depresia postpartum este mai intensă, durează mai mult și este necesar un sprijin real, nu doar răbdare sau „voință”, pentru a o depăși. 

Organizația Mondială a Sănătății estimează că 10% până la 20% dintre femeile care devin mame suferă de depresie postpartum. În România, conform unor date și studii, procentul mamelor care experimentează simptome specifice este între 15% și 20%. 

Totodată, femeile care au suferit de depresie postpartum au un risc cu până la 30% mai mare de a se confrunta din nou cu această afecțiune la o sarcină viitoare. 

Cum se manifestă?

Fiecare femeie trăiește diferit depresia postpartum, însă printre cele mai frecvente simptome se numără: tristețea profundă sau plânsul fără un motiv clar, lipsa plăcerii în activități care altădată aduceau bucurie, dificultăți de conectare emoțională cu bebelușul, anxietate intensă, gânduri de vinovăție sau de inutilitate, insomnii sau, dimpotrivă, dorința de a dormi mereu, dificultăți de concentrare sau de luare a unor decizii simple, gânduri intruzive sau chiar de auto-rănire. Mai pot apărea sentimentul de inadecvare cu privire la rolul de mamă și preocupări exagerate legate de starea de sănătate a bebelușului. Mamele care au depresie postpartum se consideră, în general, mame rele, care nu își iubesc suficient de mult copilul și nu au grijă de el așa cum ar trebui. 

Aceste trăiri pot fi înfricoșătoare și adesea sunt ținute sub tăcere de teamă, rușine sau din cauza lipsei de înțelegere din partea celor apropiați.

De ce apare?

Cauzele depresiei postpartum sunt complexe și cel mai adesea vorbim de un cumul de factori: schimbările hormonale majore de după naștere, istoric personal sau familial de depresie sau anxietate, experiența nașterii (traumatică, medicalizată excesiv, neprevăzută), lipsa somnului, epuizarea fizică și psihică, presiunea de a fi „o mamă perfectă”, lipsa sprijinului emoțional sau a ajutorului practic.

Depresia postpartum se tratează 

Depresia postpartum poate fi depășită cu ajutorul terapiei și al medicației, atunci când aceasta este necesară. Netratată, însă, poate avea efecte negative atât asupra mamei, cât și a bebelușul. De aceea, este extrem de important ajutorul de specialitate. Dacă recunoști în acest text ceva din ce trăiești acum nu uita că nu ești singură și că nu e vina ta. Una dintre cele mai dureroase convingeri pe care o poate aduce această afecțiune este: „E ceva în neregulă cu mine.” Dar adevărul e că depresia postpartum NU înseamnă că ești o mamă rea, slabă sau nepregătită. Este o suferință reală și ai nevoie de ascultare, validare și sprijin. 

Ce poți face?

  •  Vorbește cu cineva în care ai încredere. Fie că este partenerul tău, o prietenă apropiată, o moașă sau un terapeut, deschiderea către altcineva poate fi primul pas spre vindecare.
  • Caută sprijin specializat. Psihoterapia, în special cea centrată pe sprijin emoțional și reconectare cu sinele, poate ajuta semnificativ. În unele cazuri este necesar și tratamentul medicamentos.
  • Acceptă că ai nevoie de pauze. A cere ajutor pentru a avea timp de somn, o masă caldă sau o oră în care doar respiri nu este un semn de egoism, ci de grijă față de tine.
  • Înconjoară-te de blândețe. Evită comparațiile, rețelele sociale și renunță la ideea de „mamă perfectă”. Ai voie să fii om înainte de a fi mamă.

Depresia postpartum nu definește cine ești, dar ignorată, poate umbri începutul unei relații profunde între tine și copilul tău. Ai dreptul să fii ascultată, sprijinită și să te vindeci în ritmul tău. Te încurajăm să cauți ajutor. 

Share it:

Publicatii ale membrilor ReCentre

Cohen, Elliot D. (2024). Cum să te împaci cu imperfecțiunea

Descoperă-ți tipul de perfecționism, încheie ciclul criticismului și adoptă autoacceptarea. Traducere de Florin Lobonț și Ioana Ploeșteanu. București: Editura Trei.

Cohen, Elliot D. (2022). Cognitive Behavior Therapy for Those Who Say They Can’t

A Workbook for Overcoming Your Self-Defeating Thoughts. London: Routledge, 2022.

Lobont, Florin & Mladin, Ionut (2024). Using LBTC in Philosophy for Children with Attachment Issues

În Elliot D. Cohen, Samuel Zinaich, Himani Chaukar, & Florin Lobont (editors). Logic-Based Therapy and Consultation: Theory and Applications. Lexington: Lexington Books.

Lobonț, Florin (2022). Fericirea ca intersubiectivitate. Cultivarea autenticității în comunitățile de investigare filosofică „P4C”

În Cordoneanu, I., Cocei, L. (editori), Despre fericire. Timișoara: Editura Universității de Vest.

Lobonț, Florin (2023). Conceptual Idealism and Emotional Reasoning

International Journal of Philosophical Practice, Volume 9, Issue 1, Spring 2023, 158-173.

Tiurean, Anca-Cornelia (2023). Forming Communities of Learning and Inquiry

International Journal of Philosophical Practice, Volume 9, Issue 1, Spring 2023, 34-52.

Tiurean, Anca-Cornelia (2023). Dare to Care: The Art of Confrontation in Philosophical Counseling

International Journal of Philosophical Practice, Volume 8, Issue 1, Spring 2022, 105-121.

Tiurean, Anca-Cornelia (2023). The Metaphorical Load of Philosophical Consultations in Psychotherapy

IRCEP, Vol. 2 No. 4 (2022), Issue 4, 24-42

Vlaicu, Adriana (2022). The Philosophical Counselor and Unconditional Positive Regard

International Journal of Philosophical Practice, Volume 8, Issue 1, Spring 2022, 65-78.

Ești gata să îți îmbunătățești sănătatea mentală și fizică?

La ReCentre, echipa noastră de experți te așteaptă cu programe personalizate și terapii inovatoare, gândite să te ajute să regăsești echilibrul între minte și corp. Fă primul pas către o viață mai fericită și mai echilibrată – programează-ți vizita acum!

Ce spun pacienții noștri

Mărturiile clienților reflectă transformările pozitive trăite prin serviciile noastre. Experiențele lor subliniază calitatea și eficacitatea abordării noastre.

Știri și cercetare

Rămâi conectat cu cele mai recente descoperiri în domeniul sănătății mentale și fizice, sfaturi practice și povești inspiraționale pe blogul nostru. Scris de specialiștii noștri, blogul ReCentre este resursa ta pentru sfaturi de încredere și informații care îți pot îmbunătăți stilul de viață și starea de bine.